Petreceți mult timp în picioare, stați ore în șir pe scaunul de la birou, v-au apărut deja varice? Sau vă pregătiți să faceți o călătorie lungă cu avionul ori sunteți programat/-ă pentru o operație chirurgicală delicată, inclusiv o intervenție pentru profilaxia emboliei? Sau urmează să fiți supus/-ă unor terapii hormonale? Răspunsul pentru cele șapte situații diferite este același: purtați ciorapi compresivi medicali! Ei sunt creați special ca să ofere o presiune constantă asupra picioarelor și, astfel, ajută sângele să circule înapoi spre inimă. Studiile realizate peste hotare au demonstrat că ciorapii de compresie sunt eficienți în calmarea simptomelor varicelor și, în același timp, îmbunătățesc circulația sanguină de la nivelul membrelor inferioare.

În funcție de presiunea exercitată pe picioare, ciorapii compresivi medicinali sunt împărțiți în patru categorii: cei care oferă o compresie ușoară – au valori exprimate de până în 15 mm Hg (milimetri coloană de mercur); cei din clasa I – cu valori situate între 15 și 20 mm Hg; cei din clasa a II-a și a III-a – au un nivel mai ridicat de compresie: între 20 și 40 mm Hg.

O echipă de cercetători a concluzionat la finalul unei analize din 2018 că purtarea unor ciorapi de compresie care au exercitat pe picioare o presiune cuprinsă între 18 și 21 mm Hg, pe o perioadă de o săptămână, a ajutat la reducerea durerilor și disconfortului asociate cu varicele, în comparație cu ciorapii normali. Iar un studiu din 2017 a indicat că purtarea ciorapilor compresivi ce exercită o presiune de 22 mm Hg, pe o perioada de 6 luni, a ajutat la controlul picioarelor umflate în timpul sarcinii, în cazul femeilor cu varice. Cu toate acestea, cei care au condus cercetarea au menționat că un medicament oral a fost mai eficient decât folosirea terapiei compresive.

VARILEGS are o gamă variată de ciorapi compresivi, concepuți atât pentru femei, cât și pentru bărbați – aceștia din urmă au gradul de compresie 14-18 MmHg și sunt până la genunchi.

Ciorapii anti-embolism sunt indicați persoanelor cu varice, predispuse la complicații trombotice, celor aflate înainte și după o operație pentru profilaxia emboliei, dar și în cazul celor care urmează terapii hormonale.

Presiunea care trebuie exercitată pe picioare și modelul de ciorapi compresivi (clasa I sau clasa a II-a) depind de numărul de varice pe care le aveți, de tipul de varice, dar și de cauza care stă la baza apariției venelor dumneavoastră varicoase. Ciorapii compresivi pot fi achiziționați fără prescripție medicală, însă, medicul flebolog este cel care vă poate recomanda ce model este util în cazul dumneavoastră.

Beneficiile purtării ciorapilor compresivi:

• ajută persoanele care sunt predispuse la vene varicoase – acestea apar din cauza unor probleme de circulație periferică, probleme genetice sau din alte cauze de natură non-infecțioasă;
• favorizează drenajul limfatic și circulația limfei de la nivelul picioarelor în cazul oamenilor care lucrează sedentar (la birou sau de acasă). Sistemul limfatic este parte a sistemului circulator, fiind responsabil cu realizarea schimbului de substanțe dintre sânge și țesuturi. Pe scurt: elimină durerea și senzația de „picioare grele”;
• împiedică infarctul muscular de la nivelul coapselor și gambelor;
• previn formarea cheagurilor de sânge din venele picioarelor;
• ajută persoanele care fac sport cu regularitate – relaxează picioarele – febra musculară sau blocajele musculare (cârceii) apar atunci când mușchii gambei sunt suprasolicitați și sângele nu mai circulă cum trebuie;
• reduc și previn umflarea picioarelor – printre cauzele care duc la această situație neplăcută se numără: dieta bogată în sare, retenția de apă, sarcina și supraponderabilitatea. Picioarele umflate pot fi un simptom premenstrual ori un simptom care să ateste o leziune a piciorului sau a gleznei.

Recomandări din partea specialiștilor pentru cei care poartă sau vor să își ia ciorapi de compresie:

• gamba este cea mai influențată zonă a piciorului și, totodată, tinde să se umfle prima. Din acest motiv, măsurarea gambei este foarte importantă în procesul de selecție a unei perechi corecte de ciorapi compresivi medicali.
• de asemenea, alegeți ciorapii potriviți și ca lungime, fiindcă nu este recomandată îndoirea sau rularea lor în partea de sus sau de jos. Pentru a-și îndeplini rolul în mod eficient ciorapii compresivi, este necesar să vă asigurați că, odată îmbrăcați, ei nu formează cute si pliuri, ci sunt perfect întinși pe suprafața piciorului;
• este indicat să se pună ciorapul pe picior dimineața, imediat după trezire, sau în prima parte a zilei, când piciorul este dezumflat și se va da jos seara, înainte de culcare;
• în funcție de nivelul de compresie, ciorapii pot fi mai ușor sau mai dificil de îmbrăcat și/sau de dezbrăcat. Pentru ca aceste procese să se deruleze mai repede, puteți folosi pudra de talc. În cazul în care ați utilizat o cremă de corp, va trebui să așteptați până când aceasta se absoarbe în piele, iar abia apoi să îmbrăcați ciorapii compresivi;
• dacă vă doriți un efect terapeutic ridicat, păstrați ciorapii pe tot parcursul zilei;
• pentru a menține o performanță medicală crescută se recomandă înlocuirea cu o pereche nouă la fiecare 3-4 luni, deoarece, în timp, intervine uzura și proprietățile de susținere și elasticitate sunt diminuate;
• este recomandata spălarea ciorapilor după folosire, pentru păstrarea igienei, a formei și a capacității lor de compresie. Spălarea poate fi realizată manual, evitând stoarcerea intensă, sau la mașina de spălat, la un program dedicat hainelor și țesăturilor delicate.

În cazul în care purtați pentru prima dată ciorapi compresivi medicinali, trebuie să vă obişnuiți organismul treptat cu ciorapii de compresie. Acest lucru presupune ca, la început, să folosiți ciorapii doar pentru câteva ore, apoi prelungiți treptat timpii de purtare. Perioada de acomodare poate dura de la una – două zile până la una – două săptămâni.

Sursa foto principală: shutterstock.com

Analiza „Systematic review of compression following treatment for varicose veins”, publicată în 2015 în The British Journal of Surgery, autori: El-Sheikha J, Carradice D, Nandhra S, Leung C, Smith GE, Campbell B, Chetter IC;

Studiul „Postpartum Varicose Veins: Supplementation with Pycnogenol or Elastic Compression—A 12-Month Follow-Up”, publicat în 2017 în International College of Angiology, autori: Gianni Belcaro, Mark Dugall, Roberta Luzzi, Edmondo Ippolito, M. Rosaria Cesarone;

Studiul „Acute Effects of Graduated Elastic Compression Stockings in Patients with Symptomatic Varicose Veins: A Randomised Double Blind Placebo Controlled Trial”, publicat în 2018 în European Journal of Vascular and Endovascular Surgery, autori: Stavros K. Kakkos, Marios Timpilis, Panayiotis Patrinos, Konstantinos M.Nikolakopoulos, Chrysanthi P. Papageorgopoulou, Anastasia K. Kouri, Ioannis Ntouvas, Spyros I. Papadoulas, George C. Lampropoulos, Ioannis A. Tsolakis.

Noi, spre deosebire de bunicii, străbunicii și stră-străbunicii noștri, trăim în era vitezei și a tehnologiilor care, atunci când sunt folosite inadecvat, pot genera haosul în viața noastră – stresul,  într-un cuvânt. La toate acestea se adaugă și noua realitate provocată de criza epidemiologică, declanșată de apariția virusului SARS-CoV-2 la finalul lui 2019. În rândurile de mai jos, veți descoperi efectele generate de stres și principalele soluții ca să ne păstrăm sănătatea mintală și fizică.

Stresul – definiție și cauze

Stresul reprezintă una dintre reacțiile emoționale, fizice și mentale naturale ale corpului la un factor extern. În momentele în care ne stresăm, corpul nostru intră în defensivă și începe să secrete mai mult cortizol și adrenalină, hormoni care, în exces, duc la creșterea tensiunii arteriale și la accelerarea ritmului cardiac.

Alături de metodele anti-stres pe care le veți descoperi în rândurile de mai jos, NervoStress reprezintă un aliat important împotriva stării profunde de neliniște. Produsul conține cinci substanțe active care stimulează eliberarea serotoninei – hormonul fericirii – respectiv: extracte din boabe de cacao și din conuri de hamei, L-Triptofan, oxid de magneziu și extract uscat din rădăcină de valeriană.

Nu mai e un secret pentru nimeni că fiecare dintre noi este diferit, ceea ce înseamnă că sursele stresului sunt diferite pentru fiecare individ în parte. De exemplu, în timp ce unele persoane devin stresate dacă laptopul funcționează cu dificultate, muncesc peste program sau stau în trafic, altele gestionează foarte bine episoadele menționate anterior, dar ajung să se streseze în cazul în care se confruntă cu o boală recent diagnosticată sau instabilitatea jobului.

Odată cu declanșarea crizei sanitare întreaga omenire a avut de suferit, iar printre fricile care au pus stăpânire pe milioane de persoane se numără teama de a contracta boala ucigașă și, implicit, scenariul în care ar putea să nu câștige lupta cu dușmanul invizibil, dar și frica de a-și pierde locul de muncă, imposibilitatea de a-și achita ratele. Desigur, mulți au îndurat cu greu perioadele în care nu și-au văzut apropiații, restricțiile dure impuse de autorități, dar și decizia de a se vaccina sau nu anti-COVID.

Atunci când vorbim despre originea stresului din viața personală sau familială, ne raportăm la:

• instabilitatea financiară;
• boli sau dizabilități;
• îngrijirea unui membru al familiei care este bolnav sau în vârstă;
• o despărțire sau un divorț;
• decesul unei persoane dragi;
• pierderea locului de muncă sau șomajul;
• probleme emoționale (anxietatea, depresia, furia, stima de sine scăzută, suferința, vinovăția);
• mutarea într-o nouă locuință;
• căsătoria;
• evenimente traumatice, printre care se numără: un dezastru natural, jaful, violul sau violența împotriva ta sau a unei persoane dragi.

În legătură cu stresul de la locul de muncă, acesta poate include următoarele cauze:

• responsabilități mult prea mari sau volumul uriaș de muncă;
• un management slab (așteptări neclare legate de munca ta ori faptul că nu ai nimic de spus atunci când este vorba de a lua decizii);
• insatisfacția legată de job;
• lucrul peste program;
• discriminarea sau hărțuirea la job, mai ales dacă nu primești un sprijin din partea companiei/firmei pentru care lucrezi;
• lipsa oportunităților de avansare;
• munca în condiții periculoase;
• necesitatea de a ține discursuri sau prezentări în fața colegilor și a șefilor.

Desigur, există și cazuri în care stresul are o cauză internă decât una externă, iar în rândul acestora sunt incluse:

• așteptările nerealiste și perfecționismul;
• atitudinile și percepțiile tale despre lume;
• frica și nesiguranța legate de viitor și de propriile puteri de a-i face față;
• schimbarea de orice fel.

Efectele/simptomele stresului – de ce ne îmbolnăvim dacă ne stresăm:

Dacă nu luăm măsuri din timp împotriva stresului, atunci sistemul imunitar va avea de suferit și, ulterior, se vor declanșa tot felul de simptome care vor contribui la înrăutățirea unor probleme de sănătate existente deja.

Principalele simptome fizice cauzate de stres: • dureri de cap sau de stomac; • diminuarea libidoului; • constipație; • diaree; • greață; • ritm cardiac accelerat; • lipsă de energie; • lipsa poftei de mâncare sau, din contră, mâncatul în exces; • dureri în piept; • infecții respiratorii (răceală, gripă) frecvente; • dificultăți la înghițire; • gură uscată; • mâini și picioare reci; • tensiune musculară; • tinitus (țiuit în urechi); • tremurături; • bruxism (scrâșnirea, frecarea, încleștarea dinților); • roaderea unghiilor (onicofagie); • consumul de alcool, droguri.

Stresul ne afectează starea psihică prin: • agitație; • atacuri de panică; • nervozitate; • dorința de însingurare; • senzație de copleșire, de pierdere a controlului; • stimă de sine scăzută; • senzație de inutilitate; • depresie; • frustrare; • insomnie; • dificultăți de concentrare; • dezorganizare; • gânduri negative; • pesimism; • izolare socială; • îngrijorare constantă; • tulburări de memorie; • evitarea angajamentelor; • procrastinarea; • ticuri nervoase.

Soluții ca să ne păstrăm sănătatea mintală și fizică

Ascultatul muzicii preferate, cititul unei cărți, bricolajul, grădinăritul sau alt hobby, o programare la masaj ori saună, adoptarea unui regim alimentar echilibrat din care să nu lipsească nicio grupă alimentară, evitarea fumatului și a alcoolului în exces, joaca alături de animalul de companie sau petrecerea unui timp de calitate cu persoanele dragi sunt doar câteva dintre metodele prin care uitați complet de stres.

Multe studii au arătat că meditația tip mindfulness are dovezi moderate în lupta împotriva anxietății și a depresiei, iar altele au demonstrat că yoga poate reduce stresul, anxietatea, depresia și multe altele.

În urma unei cercetări făcută în 2020 s-a constatat că petrecerea a cel puțin zece minute în aer liber poate ajuta la reducerea efectelor fizice și mentale ale stresului, iar un studiu din 2014 privind exercițiile fizice regulate a remarcat efectul său pozitiv asupra rezistenței emoționale.

Reducerea perioadei de timp petrecută în fața calculatorului, pe rețelele de socializare și la televizor, detașarea de tumultul cotidian, colorarea de cărți pentru adulți, un ceai verde/negru sau de mușețel, câteva bucăți de ciocolată neagră, privirea unui tablou sau a unui fulg de zăpadă, neformularea de propoziții negative timp de 24 de ore sunt alte soluții imbatabile împotriva stresului.

Desigur, amintește-ți că poți oricând să ceri ajutorul unui psiholog sau unui terapeut atunci când simţi că fericirea și liniștea ta se destramă cu fiecare zi care trece. Mulți oameni au reușit să câștige lupta împotriva stresului cu apelând la un bioenergoterapeut, numerolog sau studiind cărți despre dezvoltare personală și/sau spirituală.

Care sunt consecințele stresului pe termen lung

Stresul cronic poate provoca sau agrava o serie de afecțiuni, printre care se numără: acneea, depresia, anxietatea,  bolile de inimă, hipertensiunea, infarctul, accidentul vascular cerebral, obezitatea, diabetul zaharat, tulburările alimentare, dezechilibrele hormonale, impotența, ejacularea prematură, tulburările de personalitate, alopecia, eczemele, psoriazisul, gastrita, boala de reflux gastroesofagian, ciroza hepatică, colita ulcerativă, sindromul de colon iritabil etc.

Vitaminele și mineralele sunt micronutrienți de bază pentru organismul uman; ele îl ajută să funcționeze eficient și îndeplinesc o funcție importantă în metabolismul energetic. Unele vitamine și minerale au și rol de antioxidanți, iar alte minerale ajung în structura țesuturilor – un exemplu în acest sens este calciul din oase. Așa cum reiese din scurta lor definiție, vitaminele și mineralele trebuie să fie în corp în cantități mici, de ordinul miligramelor sau macrogramelor. În comparație cu macronutrienții (carbohidrați, lipide, proteine), nutrienții nu furnizează energie sub formă de kcal și nu pot fi sintetizați de organismul uman, motiv pentru care necesarul lor trebuie asigurat prin alimentație. Desigur, există unele vitamine (vitamina D, K, B12) pe care corpul reușește să le sintetizeze în anumite condiții, însă, nu în cantități suficiente ca să acopere necesarul zilnic. Și, astfel, la fel ca în cazul celorlalte vitamine și minerale, oamenii trebuie să fie atenți la ceea ce își pun în farfurie.

În cazul în care mâncarea este variată și conține toate grupele principale de alimente (carne, cereale integrale, fructe, lactate, legume, leguminoase și semințe), nu este necesară suplimentarea vitaminelor și mineralelor. Un alt aspect principal de menționat este că suplimentele de vitamine și minerale trebuie luate doar la recomandarea medicului sau nutriționistului în urma rezultatelor analizelor medicale specifice sau pe baza analizării dietei.

Clasificarea vitaminelor

Solubilitatea lor în diferite tipuri de substanțe reprezintă principalul criteriu de clasificare a vitaminelor. Astfel, ele se împart în vitamine hidrosolubile (se dizolvă în apă) și vitamine liposolubile (se dizolvă în grăsime).

Vitaminele hidrosolubile

Ele se dizolvă în apă și sunt absorbite repede în țesuturile noastre, pentru ca organismul să le folosească imediat. Având în vedere că nu pot fi stocate sau păstrate în corp, rezervele acestor vitamine trebuie să fie “reumplute” în mod regulat, cu ajutorul alimentației. În această categorie sunt incluse: vitamina C și complexul sau grupul de vitamine B, fiecare dintre acestea având beneficii pentru sănătate.

Vitamina B1 (tiamina) – servește pe post de coenzimă în corpul uman. Tiamina este implicată în multe reacții chimice esențiale. De exemplu, ea ajută la transformarea nutrienților în energie. Produse bogate în vitamina B1: algele marine, carne de porc, cereale (boabe) integrale, drojdie alimentară, edamame sau boabe de soia, fasole albă, ficat, fasole neagră, linte, nuci, ouă, semințe de floarea-soarelui, sparanghel, varză de Bruxelles.

Vitamina B2 (riboflavina) – funcționează ca o coenzimă în diverse reacții chimice. La fel ca și tiamina, ea este implicată în conversia nutrienților în energie. În plus, este necesară și pentru transformarea vitaminei B6 în forma sa activă și în transformarea triptofanului în niacină (vitamina B3). Surse de vitamina B2: carne de vânat, carne de vită, cașcaval, ciuperci, lapte, mazăre, nuci, ouă, soia, spanac.

Vitamina B3 (niacina) – joacă un rol esențial în funcționarea celulelor și acționează ca un antioxidant. Un rol foarte important este că ea acționează un proces metabolic numit glicoliză: presupune extragerea energiei din glucoză. Produse bogate în vitamina B3: • carne: carne de căprioară, carne de curcan, carne de pește (cod, ton, somon); carne de pui, carne de miel, carne de vită (organele în special); • fructe de mare: creveți; • lactate: brânzeturi, iaurturi, derivate; • fructe: avocado, banane, pepene galben, smochine, zmeură; • legume: broccoli, ciuperci, conopidă, fasole verde, mazăre, morcovi (cruzi), spanac, sparanghel, vinete; • alte categorii de alimente: arahide, nuci, migdale, cereale integrale, semințe de muștar.

Vitamina B5 (acidul pantotenic) – există multiple forme ale acidului pantotenic sau compuși care eliberează forma activă a acestei vitamine când este digerată. Acidul pantotenic joacă un rol esențial în numeroase funcții metabolice, el este necesar pentru formarea coenzimei A, care este indispensabilă pentru sinteza acizilor grași, aminoacizilor, hormonilor steroidieni etc. Surse: broccoli, ciuperci, dovleac, ficat de vițel, ouă, porumb, semințe de floarea-soarelui.

Vitamina B6 (piridoxina) – este o familie de compuși înrudiți: piridoxina, piridoxamina, piridoxal fosfatul. Vitamina B6 este implicată atât în formarea globulelor roșii din sânge, cât și în tot ce ține de energie și de metabolismul aminoacizilor. Ea susține și formarea globulelor albe din sânge (leucocitele). Produse bogate în vitamina B6: • aproape toate tipurile de carne și organele de carne, în special ficatul; • legume: ardei roșu, broccoli, mazăre, porumb, sparanghel, varză; • pește: cod, păstrăv, somon, ton; • fructe: banana; • ierburi uscate și condimente: arpagic, bucuioc, cimbru, usturoi uscat, tarhon, salvie, turmeric, rozmarin, mărar și oregano;• semințe și fructe cu coajă lemnoasă: semințe (de floarea-soarelui sau susan), nuci, alune, arahide, fistic.

Vitamina B7 (biotina) – este necesară pentru funcționarea unor enzime implicate în mai multe procese metabolice fundamentale. Surse: carne, ciuperci, conopidă, organe de animale, pește, gălbenuș, legume frunzoase, leguminoase, nuci și produse lactate.

Vitamina B9 – este disponibilă în mai multe forme diferite, una dintre ele fiind acidul folic. Ea este esențială pentru dezvoltarea creierului, producția de ADN și ARN, dezvoltarea celulelor și a țesuturilor, mai ales în perioada intrauterină, în primul an de viață și copilărie. Produse bogate în vitamina B9 (acid folic): • carne: ficat de curcan/pui/vițel/miel/vită/porc gătit; • cereale: paste fortificate, pâine integrală, pâine albă, pâine integrală din grâu, cereale instant fortificate cu 25% B9; • fructe: avocado, mango, papaya, suc de portocale; • legume: andive crude, anghinare gătită, broccoli gătit, salată verde, spanac verde, sparanghel (gătit), varză de Bruxelles gătită; • leguminoase: fasole gătită, linte gătită, mazăre gătită.

Vitamina B12 (cobalamina) – acționează și ea ca o coenzimă. Aportul adecvat ajută la menținerea funcției cerebrale și la dezvoltarea creierului, menține funcția neurologică și producția de globule roșii sangvine. Surse: organele de animale, în special cele de miel, sardinele, somonul, carnea de vită, cereale fortificate, laptele și produsele lactate.

Vitamina C – susține multe funcții esențiale din corp, printre care se numără: formarea colagenului, funcția imunitară, este unul dintre cei mai importanți antioxidanți. Ea nu acționează ca o coenzimă. Produse bogate în vitamina C: acerola (cunoscută și sub numele de vișină de Barbados/vișină tropicală/cireașă portoricană), broccoli, varza de Bruxelles, ardei iute (verde și roșu), conopida, ardei gras, citrice, coacăze, ierburi aromatice (cimbru și pătrunjel), kiwi, măceșe, roșii, verdețuri.

Atunci când vine vorba despre excesul de vitamine solubile în apa, acesta este rapid eliminat prin urină și foarte rar se acumulează în corp ca să atingă niveluri toxice.

Vitaminele liposolubile

Este important de reținut că vitaminele liposolubile se găsesc în abundență în alimentele bogate în grăsimi și că se absorb mult mai bine în organism (adică în fluxul sangvin) atunci când sunt luate în timpul mesei, mai ales dacă sunt servite alimente grase.

Vitamina A – este necesară pentru formarea oaselor, formarea dinților și pentru vedere. Contribuie la funcția celulară și la buna funcționare a sistemului imunitar. Surse de vitamina A: ficatul, uleiul din ficat de pește, untul, oul fiert, ardeiul gras, morcovul.

Vitamina D – ajută la dezvoltarea dinților și a oaselor, susținând absorbția și metabolismul calciului și fosforului. Este disponibilă în două forme principale: vitamina D2 și vitamina D3. Reține că D3 se găsește în ouă, uleiul de pește și că este produsă de pielea noastră atunci când suntem expui la razele soarelui. Alte surse de vitamina D: avocado, băutură de orez, brânzeturi (iaurt, margarină, lapte de soia, lapte cu 1-2% grăsime), carne de porc, cereale fortificate, ciuperci, ficat de vită, gălbenuș, ulei de ficat de cod, somon, pește-spadă, ton, hering, păstrăv, suc de portocale îmbogățit cu vitamina D, lactate și lapte integral, uleiuri vegetale, ouă, sardine, halibut, tofu.

Vitamina E – este un antioxidant important care ajută în lupta contra infecției și menține eritrocitele sănătoase. Cele mai bogate surse alimentare sunt anumite uleiuri vegetale, nucile, semințele, ardeiul roșu, avocado, măslinele, migdalele, papaya, pasta de dovleac, spanacul, sparanghelul, varza furajeră.

Vitamina K – are un rol central în coagularea sângelui și ajută la menținerea oaselor sănătoase. Este împărțită în două grupuri principale: vitamina K1 și vitamina K2, însă, există și cel puțin trei forme sintetice de vitamina K. Produse bogate în vitamina K: avocado, boabele de soia, broccoli, dovleacul, kiwi, spanacul, sparanghelul, salata verde, murăturile, ficatul de vită, cotletele de porc, carnea de pui, pasta din ficat de gâscă, brânzeturile tari/solide, brânzeturile moi, baconul, carnea de vită tocată, pieptul de rață, rinichii de vită, ficatul de pui, gălbenușul, brânza cheddar, brânza cu mucegai albastru, laptele integral, untul, smântâna.

Funcțiile îndeplinite de principalele minerale din corp

Mineralele sunt substanțe anorganice care nu se sintetizează niciodată la nivelul organismului, iar, în cazurile de deficiențe, necesarul se asigură mereu prin alimentație sau suplimente. Potrivit cercetătorilor, în organismul uman sunt prezente 21 de minerale – pentru unele dintre ele sunt foarte bine stabilite rolurile fiziologice (de exemplu: calciu, fier, magneziu, sodiu), iar pentru altele, deocamdată, nu se cunosc exact acțiunile pe care le manifestă în organism (de exemplu: bor, nichel, vanadiu).

Calciul: • intervine în formarea oaselor și dinților; • procesul de coagulare; • transmiterea impulsului nervos; • menținerea tonusului neuromuscular; • procese enzimatice. Alimente bogate în calciu: bame, boabe de soia, broccoli, conserva de somon, fasole uscată, Kale, pătrunjel, varza chinezească, migdale crude, portocale, sardine, smochine uscate, varza, tofu.

Fierul: • implicat în transportul oxigenului; • esențial în creștere și dezvoltare (mai ales dezvoltarea sistemului nervos); • susține buna funcționare a sistemului imunitar. Produse care conțin mult fier: ciocolata neagră, carne roșie, carne de organe, cartof, broccoli, gălbenuș de ou, pește, ficat, fistic, fasole, spanac, semințe de dovleac.

Fosfor: • absorbția intestinală a glucozei; • implicat în formarea oaselor și dinților; • metabolismul proteic și energetic; transportul lipidelor (acizilor grași). Alimente bogate în fosfor: • cereale: germenii de grâu, făina de orez, orzul, cerealele integrale; • leguminoase: fasole, linte, năut, soia;
• pește (în special biban, dorada și cod); • alte categorii de produse: semințe de dovleac și semințe de floarea-soarelui, untul de arahide, porumbul, broccoli, carnea de pui și curcan, usturoi, brânza cottage sau cheddar.

Magneziu: • reproducerea și creșterea celulară; • reglează transportul calciului; • sinteza și metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor și acizilor nucleici; • participă la contracția musculară; • peste 300 de enzime celulare sunt activate de magneziu. Produse care conțin mult magneziu: banane, ciocolată neagră, avocado, pește gras (halibut, macrou, somon, ton), fructe uscate, ierburi aromatice (coriandru, mărar, salvie, busuioc), lactate degresate, migdale, nuci braziliene, caju, nucile de pin, nuci pecan, semințe de floarea-soarelui, semințe de in, legume cu frunze verzi (spanac, varza Kale, varza verde etc.), boabe de soia.

Seleniu: • deține un rol antioxidant; • susține funcționarea optimă a sistemului imunitar. Alimente bogate în seleniu: alune braziliene, pește (ton, halibut, sardine, cambula, somon), ciuperci, ouă, ceapa, crustacee (stridii, midii, creveți, scoici), carne (vită, ficat, carne de miel, carne de porc), cereale (germeni de grâu, orz, orez brun, ovăz).

Zinc: • susține funcția respiratorie; esențial în sistemul enzimatic celular; • intervine în digestia proteinelor și metabolismul glucidic; • contribuie la echilibrul acido-bazic. Produse care conțin mult zinc: stridii, creveți, midii, crab, carne de vită / porc / miel, ouă, leguminoase (fasole, linte, năut), semințe de cânepă / dovleac / susan / in, lactate, cartofi, ciocolată, cereale.

Harvard T.H. Chan School of Public Health
U.S. Department of Health and and Human Services

Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a se apăra de agenții patogeni: bacterii, viruși, paraziți și toxine. An de an, oamenii se întreabă foarte des în sezonul gripal ce pot face ca să își crească imunitatea. Și, odată cu apariția crizei epidemiologice, provocată de SARS-CoV-2, multe dintre persoane caută soluțiile cele mai bune pentru ca sistemul lor imunitar să fie extrem de puternic.

Sistemul imunitar înseamnă o rețea extrem de complexă, formată din sute de celule și proteine diferite, coordonate și interconectate.

Cum funcționează sistemul imunitar

Sistemul imunitar este format din globule albe, numite și „leucocite”, citochine, chemochine și sistemul complement, fiecare element având un rol bine definit.

Globulele albe luptă împotriva infecțiilor. În momentul în care identifică primele semne ale unui astfel de atac în organism, acestea transmit un semnal chimic, fac o barieră în jurul intrusului pentru a-l bloca, absorb și distrug substanțele toxice.

Citochinele sunt cele care trimit semnalul celulelor care trebuie să elimine substanțele străine. Ele stimulează o reacție inflamatoare și sunt implicate în repararea țesuturilor care au fost afectate de microorganismele invadatoare.

Iar sistemul complement este un grup de molecule specializate în distrugerea intrușilor. Ele pot forma un atac complex care presupune spargerea barierei de protecție a microorganismelor și introducerea unor substanțe toxice, forțându-le să se autodistrugă.

MBA Pharma produce, după o formulă dezvoltată în Elveția, o gamă completă de produse dedicate întăririi imunității pentru întreaga familie. Este vorba de: Immunity Forte C 500, Immunity Forte C 200 – pentru copii, Immunity Forte C 500 + Zn + D3, Immunity Forte Glukan, Immunity Forte D3 + Omega 3.

Cum acționează aceste suplimente nutritive:

• ameliorează simptomele infecțiilor respiratorii induse de virus;
• suprimă replicarea virală și îmbunătățesc apărarea imună;
• scurtează evoluția bolilor și pot preveni complicațiile;
• susțin funcționarea normală a sistemului imunitar;
• protejează celule împotriva stresului oxidativ;
• reduc oboseala și extenuarea;
• cresc absorbția fierului în organism;
• susțin funcționarea normală a sistemului muscular și nervos;
• mențin sănătatea sistemului osos – în special Immunity Forte C 500 + Zn + D3.

Știai că există mai multe tipuri de imunitate?

Specialiștii le-au clasificat în funcție de modul în care se formează și acționează.

● Imunitatea înnăscută – o moștenim de la părinții noștri și care nu se va modifica odată cu trecerea anilor.
● Imunitatea dobândită natural – se formează și se perfecționează în timp, pe măsură ce organismul ia contact cu diferiți agenți patogeni și formează anticorpi pentru a-i distruge. Acest tip de imunitate memorează agentul patogen, adică virusul, bacteria sau microorganismul care a cauzat îmbolnăvirea pentru a-l putea combate mai ușor pe viitor.
● Imunitatea dobândită artificial – se obține prin expunerea, în mod controlat, la unele virusuri. Iar cea mai comună formă activă de imunizare se numește vaccinare.

Este important de știut că acest mecanism de apărare necesită un echilibru perfect pentru a funcționa eficient.

Factorii care duc la slăbirea sistemului imunitar

Un mod de viață sedentar sau suprasolicitant, perioadele de stres, alimentația nesănătoasă, lipsa somnului de calitate, a odihnei, consumul excesiv de alcool sau tutun se numără printre factorii care fac ca sistemul imunitar să devină vulnerabil în fața infecțiilor.

Sistemul imunitar mai este afectat și de factorii de mediu, iar aici ne referim pe de o parte la poluare, care se regăsește în apă, sol, aer și implicit în alimentele consumate, dar și la tranziția între sezoane și schimbările frecvente de temperatură. Toate cauzele menționate pun presiune pe funcția imunitară a organismului. Pentru a nu ajunge într-un astfel de punct ar fi bine ca în perioadele solicitante, în sezonul gripal și în momentele de tranziție dintre anotimpuri să-i venim imunității în ajutor cu vitamine și minerale ce și-au dovedit eficiența de-a lungul timpului.

Care sunt vitaminele ce contribuie la un sistem imunitar mai puternic

Vitamina C se numără printre principalii potențiatori ai imunității. Sunt puține persoanele cărora medicul de familie nu le-a recomandat un astfel de supliment atunci când au contractat o răceală sau o gripă. Studiile au relevat că vitamina C are un rol important în stimularea producției de limfocite, o componentă importantă a sistemului nostru imunitar. Este, de asemenea, necesară glandei timus, organul principal al sistemului limfatic.

Suplimentarea cu vitamina C poate diminua intensitatea simptomelor în cazul infecțiilor căilor respiratorii și multe studii de laborator au demonstrat inclusiv faptul că vitamina C dezactivează o varietate de virusuri și bacterii.

Este important de spus că această vitamină esențială pentru organism nu poate fi stocată de organism și nici nu este sintetizată de acesta. Iar ea este indispensabilă sistemului imunitar, structurii osoase, absorbției fierului și pentru o piele sănătoasă. Acest super-nutrient antioxidant se găsește într-o varietate de fructe și legume, dar majoritatea persoanelor nu reușesc să își acopere necesarul de vitamina C doar din alimente.

Vitamina D – Știați că doar 20% din rezerva noastră de vitamina D este menită să provină din regimul alimentar și că restul este așteptat să se producă în pielea noastră expusă la radiațiile UV-B ale soarelui? Asta înseamnă că în sezonul rece, când expunerea la soare este extrem de redusă, majoritatea oamenilor au un deficit de vitamina D. Iar aceasta, dincolo de faptul că este esențială pentru sănătatea sistemului osos, s-a dovedit eficientă în protejarea organismului împotriva infecțiilor acute ale căilor respiratorii.

Zincul este un oligoelement mineral indispensabil organismului ce s-a dovedit eficient în susținerea sistemului imunitar. Studiile realizate asupra pacienților cu viroze respiratorii care au luat suplimente de zinc au avut o durată de boală înjumătățită și simptome mai puțin severe.

Sursa foto principală: shutterstock.com

Vă doriți să aveți o alimentație sănătoasă și, implicit, o viață mai bună sau deja sunteți un maestru/o maestră la acest capitol? Un lucru este sigur pentru ambele tabere: perseverența și regulile de aur nu trebuie să lipsească din atitudinea și comportamentul dumneavoastră. În urma unei „anchete” privind recomandările făcute de mulți dintre nutriționiști, am realizat un top al alimentelor care nu trebuie să lipsească din casa unei persoane care își dorește să aibă un regim alimentar echilibrat, fără excese.

Este indicat să se facă o dată pe săptămână cumpărăturile pentru alimentele perisabile, iar pentru cele cu termen de valabilitate mai mare, o dată pe lună. Găsiți în rândurile de mai jos lista cu alimente esențiale din bucătăria unei persoane care își dorește o alimentație sănătoasă:

Alimente care se păstrează la frigider:

• batoane de cereale cu fructe uscate, nuci sau migdale preparate în casă.
• brânzeturi proaspete cu conținut redus de grăsime (cottage cheese, brânză de vaci, riccota, creme de brânză pentru sandwich-uri);
• fructe și legume proaspete care se vor consuma ca atare în salate sau sub formă de sucuri, fresh-uri, smoothie-uri, shake-uri;
• iaurturi degresate și iaurturi cu fructe;
• ierburi aromatice proaspete (pătrunjel, mărar, rozmarin, mentă, cimbru, țelină frunze);
• lapte degresat;
• măsline;
• ouă (recomandat este ca acestea să provină de la găini crescute în medii naturale);
• pandișpan, chec sau clătite preparate în casă;
• pâine albă și pâine integrală;
• șuncă de pui/curcan de calitate bună (conținut scăzut de grăsimi; o listă scurtă de ingrediente înseamnă, de fapt, un conținut mare de carne);
• tofu (brânză de soia);
• unt (în cantități mici);
• unt de arahide.

Alimente care se păstrează în congelator:

• carne slabă, gata tocată;
• mixuri de legume congelate;
• mușchi slab de porc, vită.
• pește: somon, păstrăv, macrou, cod etc.;
• piept de pui, piept de curcan.

Alimente care se pot ține la temperatura camerei:

• apă plată îmbuteliată sau filtrată;
• arome pentru deserturi (vanilie, rom, portocale, migdale etc.);
• batoane de cereale;
• băuturi îmbogățite cu vitamine lichide sau sub formă de pudră;
• biscuiți simpli, biscuiți digestivi;
• cafea;
• ceai (verde, de fructe, mentă);
• cacao pudră sau cacao instant pentru lapte;
• ciocolată neagră;
• cereale de mic dejun;
• ciuperci în borcan;
• cușcuș (couscous);
• condimente naturale (ierburi aromatice uscate, piper, boia, ghimbir);
• conserve de leguminoase (linte, mazăre verde, fasole, năut);
• conserve de pește (ton, sardine, macrou, hering în suc propriu sau în ulei de măsline);
• conserve de porumb dulce;
• compoturi de fructe;
• dulceață și gem (cumpărați produsele cu un conținut mare de fructe);
• făină albă și făină integrală;
• făină de porumb (mălai);
• fructe uscate (smochine, curmale, caise, prune, goji, merișoare, stafide, cocos răzuit);
• griș;
• lapte praf degresat pentru shake-uri;
• măsline în borcan;
• miere;
• nuci și semințe (mixuri de semințe pentru salate, nuci, migdale, caju, arahide, fistic – toate neprăjite și nesărate);
• orez;
• oțet natural din vin sau de mere;
• paste;
• prafuri pudding;
• sosuri de roșii sau roșii în bulion;
• ulei de măsline;
• zahăr brun din trestie.

Să vă fie de folos informațiile pe care le-ați citit în rândurile de mai sus! Amintiți-vă des: fiți smart, fiți sănătos/-oasă!

Sursa foto: shutterstock.com