Stresul – cauze, efecte și soluții ca să ne păstrăm sănătatea mintală și fizică

Noi, spre deosebire de bunicii, străbunicii și stră-străbunicii noștri, trăim în era vitezei și a tehnologiilor care, atunci când sunt folosite inadecvat, pot genera haosul în viața noastră – stresul,  într-un cuvânt. La toate acestea se adaugă și noua realitate provocată de criza epidemiologică, declanșată de apariția virusului SARS-CoV-2 la finalul lui 2019. În rândurile de mai jos, veți descoperi efectele generate de stres și principalele soluții ca să ne păstrăm sănătatea mintală și fizică.

Stresul – definiție și cauze

Stresul reprezintă una dintre reacțiile emoționale, fizice și mentale naturale ale corpului la un factor extern. În momentele în care ne stresăm, corpul nostru intră în defensivă și începe să secrete mai mult cortizol și adrenalină, hormoni care, în exces, duc la creșterea tensiunii arteriale și la accelerarea ritmului cardiac.

Alături de metodele anti-stres pe care le veți descoperi în rândurile de mai jos, NervoStress reprezintă un aliat important împotriva stării profunde de neliniște. Produsul conține cinci substanțe active care stimulează eliberarea serotoninei – hormonul fericirii – respectiv: extracte din boabe de cacao și din conuri de hamei, L-Triptofan, oxid de magneziu și extract uscat din rădăcină de valeriană.

Nu mai e un secret pentru nimeni că fiecare dintre noi este diferit, ceea ce înseamnă că sursele stresului sunt diferite pentru fiecare individ în parte. De exemplu, în timp ce unele persoane devin stresate dacă laptopul funcționează cu dificultate, muncesc peste program sau stau în trafic, altele gestionează foarte bine episoadele menționate anterior, dar ajung să se streseze în cazul în care se confruntă cu o boală recent diagnosticată sau instabilitatea jobului.

Odată cu declanșarea crizei sanitare întreaga omenire a avut de suferit, iar printre fricile care au pus stăpânire pe milioane de persoane se numără teama de a contracta boala ucigașă și, implicit, scenariul în care ar putea să nu câștige lupta cu dușmanul invizibil, dar și frica de a-și pierde locul de muncă, imposibilitatea de a-și achita ratele. Desigur, mulți au îndurat cu greu perioadele în care nu și-au văzut apropiații, restricțiile dure impuse de autorități, dar și decizia de a se vaccina sau nu anti-COVID.

Atunci când vorbim despre originea stresului din viața personală sau familială, ne raportăm la:

• instabilitatea financiară;
• boli sau dizabilități;
• îngrijirea unui membru al familiei care este bolnav sau în vârstă;
• o despărțire sau un divorț;
• decesul unei persoane dragi;
• pierderea locului de muncă sau șomajul;
• probleme emoționale (anxietatea, depresia, furia, stima de sine scăzută, suferința, vinovăția);
• mutarea într-o nouă locuință;
• căsătoria;
• evenimente traumatice, printre care se numără: un dezastru natural, jaful, violul sau violența împotriva ta sau a unei persoane dragi.

În legătură cu stresul de la locul de muncă, acesta poate include următoarele cauze:

• responsabilități mult prea mari sau volumul uriaș de muncă;
• un management slab (așteptări neclare legate de munca ta ori faptul că nu ai nimic de spus atunci când este vorba de a lua decizii);
• insatisfacția legată de job;
• lucrul peste program;
• discriminarea sau hărțuirea la job, mai ales dacă nu primești un sprijin din partea companiei/firmei pentru care lucrezi;
• lipsa oportunităților de avansare;
• munca în condiții periculoase;
• necesitatea de a ține discursuri sau prezentări în fața colegilor și a șefilor.

Desigur, există și cazuri în care stresul are o cauză internă decât una externă, iar în rândul acestora sunt incluse:

• așteptările nerealiste și perfecționismul;
• atitudinile și percepțiile tale despre lume;
• frica și nesiguranța legate de viitor și de propriile puteri de a-i face față;
• schimbarea de orice fel.

Efectele/simptomele stresului – de ce ne îmbolnăvim dacă ne stresăm:

Dacă nu luăm măsuri din timp împotriva stresului, atunci sistemul imunitar va avea de suferit și, ulterior, se vor declanșa tot felul de simptome care vor contribui la înrăutățirea unor probleme de sănătate existente deja.

Principalele simptome fizice cauzate de stres: • dureri de cap sau de stomac; • diminuarea libidoului; • constipație; • diaree; • greață; • ritm cardiac accelerat; • lipsă de energie; • lipsa poftei de mâncare sau, din contră, mâncatul în exces; • dureri în piept; • infecții respiratorii (răceală, gripă) frecvente; • dificultăți la înghițire; • gură uscată; • mâini și picioare reci; • tensiune musculară; • tinitus (țiuit în urechi); • tremurături; • bruxism (scrâșnirea, frecarea, încleștarea dinților); • roaderea unghiilor (onicofagie); • consumul de alcool, droguri.

Stresul ne afectează starea psihică prin: • agitație; • atacuri de panică; • nervozitate; • dorința de însingurare; • senzație de copleșire, de pierdere a controlului; • stimă de sine scăzută; • senzație de inutilitate; • depresie; • frustrare; • insomnie; • dificultăți de concentrare; • dezorganizare; • gânduri negative; • pesimism; • izolare socială; • îngrijorare constantă; • tulburări de memorie; • evitarea angajamentelor; • procrastinarea; • ticuri nervoase.

Soluții ca să ne păstrăm sănătatea mintală și fizică

Ascultatul muzicii preferate, cititul unei cărți, bricolajul, grădinăritul sau alt hobby, o programare la masaj ori saună, adoptarea unui regim alimentar echilibrat din care să nu lipsească nicio grupă alimentară, evitarea fumatului și a alcoolului în exces, joaca alături de animalul de companie sau petrecerea unui timp de calitate cu persoanele dragi sunt doar câteva dintre metodele prin care uitați complet de stres.

Multe studii au arătat că meditația tip mindfulness are dovezi moderate în lupta împotriva anxietății și a depresiei, iar altele au demonstrat că yoga poate reduce stresul, anxietatea, depresia și multe altele.

În urma unei cercetări făcută în 2020 s-a constatat că petrecerea a cel puțin zece minute în aer liber poate ajuta la reducerea efectelor fizice și mentale ale stresului, iar un studiu din 2014 privind exercițiile fizice regulate a remarcat efectul său pozitiv asupra rezistenței emoționale.

Reducerea perioadei de timp petrecută în fața calculatorului, pe rețelele de socializare și la televizor, detașarea de tumultul cotidian, colorarea de cărți pentru adulți, un ceai verde/negru sau de mușețel, câteva bucăți de ciocolată neagră, privirea unui tablou sau a unui fulg de zăpadă, neformularea de propoziții negative timp de 24 de ore sunt alte soluții imbatabile împotriva stresului.

Desigur, amintește-ți că poți oricând să ceri ajutorul unui psiholog sau unui terapeut atunci când simţi că fericirea și liniștea ta se destramă cu fiecare zi care trece. Mulți oameni au reușit să câștige lupta împotriva stresului cu apelând la un bioenergoterapeut, numerolog sau studiind cărți despre dezvoltare personală și/sau spirituală.

Care sunt consecințele stresului pe termen lung

Stresul cronic poate provoca sau agrava o serie de afecțiuni, printre care se numără: acneea, depresia, anxietatea,  bolile de inimă, hipertensiunea, infarctul, accidentul vascular cerebral, obezitatea, diabetul zaharat, tulburările alimentare, dezechilibrele hormonale, impotența, ejacularea prematură, tulburările de personalitate, alopecia, eczemele, psoriazisul, gastrita, boala de reflux gastroesofagian, ciroza hepatică, colita ulcerativă, sindromul de colon iritabil etc.